Tare mai iubesc bărbații burlăcia, n-ar renunța la ea sub nicio formă. Dar vine o vreme când focul dragostei atât de tare îi cuprinde încât renunță numaidecât la burlăcie și se hotărăsc să-și pună pirostriile. Se pregătesc sufletește, își iau și inima în dinți și pleacă să-și ceară aleasa inimii în căsătorie.
Așa se întâmplă și cu Costel a lu’ Vasile Șchiopu din Oșlobeni, jud. Neamț. Când focul dragostei îl cuprinse, se hotărî că veni timpul s-o ceară de nevastă pe Ilenuța lui pe care o iubea ca pe ochii din cap (cel puțin așa credea el acum…). Așa că o chemă într-o seară în curtea căminului cultural unde ei se cunoscuseră, și se așeză în genunchi în fața ei cu un buchet de flori culese de pe câmp și cu un inel cumpărat din magazinul din sat(nu avu bani de un inel veritabil, dar când dragostea e mare ce mai contează inelul…). Apoi roșu ca racul pe față spuse:
– Ilenuțo, știi cât de tare ti iubesc eu pe tine.
– Știu, Costele. Știu, dar cei cu asta Costele? Nu cumva tu te-ai așezat în genunchi cu buchetul ista di flori aproape ofilite și cu inelul ista di la magazinul din sat, pentru că vrei să mă ceri în căsătorie?
– Ai ghicit, Ilenuțo. Asta vreu să fac. Vreu să ti cer în căsătorie pentru că ti iubesc di mor și vreu să-mi petrec toată viața împreună cu tine.
– Deci, vrei să mă mărit cu tine. Păi nu știu ci să îți spun Costele decât că și eu ti iubesc di mor și mă bucur că în final te-ai hotarât să mă ceri. Credem că nu o să mă mai ceri.
– Deci, răspunsul tău îi da?
– Normal că îi da. Să poate să te refuz când ti iubesc di mor?
– Ai dreptate, Ilenuțo. Doamne, ci mă bucur! Când ne căsătorim? Mâine, poimâine, săptămâna viitoare?
– Ooo!!!!!! Stai așa, Costele! Tu ai impresia că eu fata lu Vasile Șchiotu, om di vază în satul ista, mă mărit în grabă?! Nu, dragul meu. Eu nu mă mărit decât după un plan foarte bine stabilit.
– Ci plan Ilenuțo?
– Cum ci plan? Planul nunții.
– Păi de ce ne trebuie plan? Ne găsim nași, mergem la primărie, ne căsătorim, apoi ne cununăm la popă și pe urmă petrecem până dimineață la căminul cultural din sat.
– Ai dreptate și tu Costele, dar totul trebuie făcut pe etape.
1. Vii acasă la mine, cu părinții tăi și mă ceri de la părinții mei. Ne înțelegem cu privire la nuntă.
2. Începem să ne căutăm nași.
3. După ce găsim nași, mergem la căminul cultural din sat și vedem când este liber pentru a stabili exact data nunții.
4. După ce am rezolvat și cu asta, ne alegem invitațiile. Vreau să fie invitații frumoase pe care nuntașii să le păstreze ca amintire, nu să le transforme după nuntă, în capac de pus pe oala cu chișleag (lapte prins).
5. După ce am stabilit data nunții ne ocupăm de muzică. La nunta mea vreau să ne distrăm pe cinste. Cu cât se vor distra nuntașii mai tare, cu atât sper să fie darul mai mare. Așa că eu vreau la nuntă sonorizare profesionistă. Dacă o să apelăm la un dj profesionist o să avem parte de o distracție pe cinste la nuntă. Muzica bună face tot banii la o nuntă. Omul care se distrează nu mai are nevoie nici de mâncare.
– Dar…
– Niciun dar Costele. Eu vreau la nunta mea să mă distrez. Și mai vreau ceva. Ca tot satul să vorbească despre nunta noastră. Să spună că nuntă ca a noastră nu au mai văzut în sat. Așa că rămăne stabilit, de muzică din aia beton se va ocupa un dj profesionist pe care o să-l găsesc chiar eu.
6. După ce rezolv eu treaba cu dj-ul mergem să ne căutăm de îmbrăcat. Fiecare separat. Tu nu îmi vei vedea rochia până în ziua nunții. Aduce ghinion.
7. Cu câteva zile de nuntă stabilim meniul pentru nuntă. O-i face eu nuntă în sat, dar vreau un meniu bine pus la punct. Mi-a zis mie Maricica lu’ Ghiță Măcelaru că există acum firme de cataring care îți fac mâncare. Cică e super fain…
-Ilenuțo nu crezi că lista e cam lungă?
– Lungă zici? Sunt abia la jumatea ei…
– Văleu!!!! Și ai să ții minte toate aceste lucruri?
– O să le țin până acasă când le trec pe hârtie…
– Nu vrei atunci să mergem acasă să le trecem pe hârtie?
– Vreu Costele, vreu… Dar știi ceva? M-am răzgândit, eu…
– Ceeee?! Nu vrei să te mai măriți cu mine?
– Of, Costele… Nu la asta m-am referit. Vroiam să spun că după ce vorbim mâine cu ai noștri, primul lucru pe care îl fac este să mă apuc să caut un dj profesionist. Vreu sa fiu sigură ca până la nuntă găsesc unul. Nași oricum găsim noi…
– Bine, Ilenuțo. Acum hai acasă să scrii pe listă toate aceste lucruri ca nu cumva să le uiți…
Și se duseră acasă în acea seara viitorii miri, cu gândul la viitoare nuntă care avea să fie o nuntă mare-n sat, o nuntă cu tot dichisul la care oamenii s-au distrat și-au pomenit-o. Căci dacă n-ar fi fost, eu nu v-aș mai fi povestit.
Cu această poveste despre nunta mare din satul Oșlobeni particip la campania de pe eBloguri.ro.