Visul

Un vis frumos

Eu am avut azi-noapte

Eu am visat că

Mândra Lună ce o credeam regină printre stele

Pe Pâmânt ea dintr-o dată  a coborât

Într-o frumoasă zână ea s-a transformat

Lângă patul meu a-ngenunchiat

M-a luat de mână

Și am urmat-o fără ezitare

Pe drumul luminat de mii de stele

Și am ajuns și am privit

O  măiastră corabie

Ce atât de frumos se legăna

Pe  albastrele valuri ale  vieții

Și-am întrebat cine era

Iar luna mi-a răspuns zâmbind:

Corabia la care tu privești

E corabia Speranței

E cea pe care tu trebuie să călătorești

O viață-ntreagă de acum încolo

Speriată de-ale lunii cuvinte

Un pas în spate am făcut

Și-am întrebat-o curioasă

De ce eu trebuie  o viață-ntreagă

Pe corabia Speranței să călătoresc?

Luna cu  multă înțelepciune mi-a răspuns:

O viață-ntreagă tu de vei călători  pe ea

Legănându-te pe valurile vieții

Tu vei putea lupta

Pe calea  ta mai lin vei merge

Mereu cu speranța-n suflet

Că într-o bună zi

Tot ceea ce vei dori ți se va-ndeplini

Astfel al  tău suflet chinuit

De-atâtea întrebări făr’ de răspuns

El liniştit va fi

Iar tu în pace vei trăi

Şi nu mă vei mai privi în fiecare seară

Cu ochii trişti şi reci

Ci c-o privire caldă, plină de speranţă

Că mâine o nouă zi va sosi.

Când ochii mari eu i-am deschis

Luna de lângă mine ea plecase

În locul ei de pe cer

Soarele frumos el îmi zâmbea.

Atunci am realizat

C-un vis frumos eu am avut

Un vis din care am înţeles

Că în orice moment

Lângă mine în viaţă speranţa

Trebuie să fie.