Foi albe
Versuri goale
Gânduri aievea
Dintr-un timp hoinar
Amintiri ce refuză să zboare
Cică fiindcă n-au aripi
Dureri agățate de amintiri
Ce vor uitate
Dar n-are cine a le uita
Căci pe undeva prin valurile vieții
Uitarea liniștită ea se scaldă
Și n-are când să vadă
Un suflet subjugat de lanțurile tristeții
Ce-așteaptă ca ea să vină
Și să-l scape de lanțurile atât de-apăsătoare
Ce îl împiedică
Să se înalțe
Să urce cât mai sus
Pe treptele mirifice ale libertății.
Foi albe
Versuri goale
Gânduri aievea
O soartă ce face doar ce vrea
Pe-a vieții scenă
Acolo unde regizează
Un spectacol
În care joacă
Un suflet mult prea trist
Ce zi de zi
Este nevoit
Sorții să i se supună.