Trece vremea, treci si tu pe drumul vietii… incercand sa te desprinzi de trecutul apasator, care mereu iti aminteste de ce ai fost odinioara. Te privesti in oglinda, si parca nu recunosti persoana care te priveste intrebatoare:
De ce te uiti la la mine cu mirare? Cumva tu nu ma recunosti? Ciudat, fiindca nimeni mai bine decat tine nu ma poate cunoaste. Priveste-ma cu atentie si vei observa ca persoana pe care o vezi in oglinda esti chiar Tu. Singura diferenta o reprezinta anii ce s-au asezat pe chipul tau si ti l-au transformat putin. Esti suprinsa de anii ce s-au asezat atat de confortabil pe chipul tau, de urmele trecerii timpului de pe chipul tau? Nu fi, este un lucru firesc. Vremea trece, anii trec, chipul iti imbatraneste…Dar stii ceva? Asta nu conteaza, fiindca esenta ta este la fel de tanara ca intotdeauna. Sufletul nu iti va imbatrani niciodata. El este privilegiat, el se bucura de tinerete vesnica, asa ca nu fi suparata pe anii ce-au trecut si au lasat urme pe chipul tau…
Cand privesti chipul ce iti apare in oglinda, un chip trecut de anii vietii ce s-au dus si in urma au lasat clipe, momente, trairi, oameni…vrei sa fugi…, refuzi parca sa crezi ca timpul a trecut peste al tau chip atat de repede. Nici nu iti vine sa crezi ca ceea ce ieri era prezent, azi este trecutul pe care ai vrea sa-l uiti, dar…
Dar continuarea o puteți citi în Femeiastie.ro…